Istoria Tecuciului

 

                 Conservarea patrimoniului cultural

                                      iudaic tecucean

Acțiuni sistematice de salvare și valorificare a patrimoniului cultural iudaic (cimitire, sinagogă) din orașul Tecuci au fost inițiate odată cu instalarea, în ianuarie 2000, a președintelui Iancu Aizic la conducerea Comunității Evreiești locale.

Noul președinte, beneficiind de sprijinul financiar al Federației Comunităților Evreiești din România (F.C.E.R.) și al unor donatori particulari, a demarat un amplu proces de reparare și renovare a puținelor proprietăți evreiești existente în oraș.

Primele intervenții au vizat sediul comunității, unde a fost refăcut acoperișul – prin montarea de tablă nouă pe întreaga suprafață – și a fost reabilitată fațada. Totodată, spațiul destinat anterior depozitării alimentelor a fost reamenajat și transformat într-o sală de oaspeți și de ședințe.

Sinagoga din Tecuci se afla, la acea dată, într-o avansată stare de degradare: tencuiala era căzută, acoperișul deteriorat, ferestrele obturate cu placaje și scânduri, iar ușile de acces erau avariate. În aceste condiții, în vara anului 2000 au fost montate geamuri noi la ferestre și au fost demarate lucrările de reparații exterioare.

La Cimitirul Evreiesc de pe strada Liniștii s-au desfășurat ample lucrări de curățare, constând în îndepărtarea gunoaielor, a vegetației invazive și a lăstărișului, îndreptarea monumentelor funerare și crearea căilor de acces către fiecare mormânt. Menționăm contribuția financiară substanțială adusă pentru aceste lucrări de către Mendel Herșcovici.

În anul 2001 au fost montate porțile cimitirului, a fost amenajată o toaletă și o magazie de mici dimensiuni, iar plăcile de beton degradate ale gardului împrejmuitor au fost înlocuite. Pentru realizarea acestor lucrări de reamenajare, Comitetul tecucean din Israel a contribuit cu suma de 2.000 de dolari.

În ianuarie 2001 a fost amplasată la intrarea cimitirului o placă comemorativă cu numele membrilor comitetului de inițiativă care s-a ocupat de restaurare (Nelu Berman, Mendel Herșcovici, Gelu Lucaci, Shai – Sandu – Michel, Lică Rozenzweig, Iancu Aizic și Lică Finkelștein). La 27 mai 2001 a avut loc ceremonia solemnă de reinaugurare a cimitirului.

În Cimitirul Evreiesc se află și un monument dedicat victimelor Holocaustului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Monumentul, înalt de 3,5 metri, poartă următorul înscris: „Popoarele lumii nu pot uita victimele fascismului. Oameni, strângeți rândurile și opriți mâna călăului ce vrea să facă din nou să curgă sânge omenesc”.

Cimitirul situat pe strada Galați (fostă Dr. Boteanu) a fost dezafectat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. O parte dintre pietrele funerare au fost mutate la cimitirul de pe strada Vânători, iar altele au fost reutilizate de localnici la temelia unor locuințe. Până în anul 1989, pe amplasamentul fostului cimitir a funcționat autogara I.J.C.L., destinată autobuzelor de transport public local. După mutarea acesteia, terenul a rămas viran și a fost utilizat ca depozit necontrolat de deșeuri de către riverani. La începutul anului 2002, suprafața de aproximativ 1.300 mp a fost împrejmuită cu un gard metalic, iar în luna aprilie au fost îndepărtate gunoaiele. Ulterior, în zona centrală a fost amenajat un rond de flori, înconjurat de spațiu verde. În cele din urmă, a fost amplasată o placă de marmură cu inscripția: „Aici sunt înmormântați primii evrei care au trăit la Tecuci în secolul XVIII”.

În Cimitirul Evreiesc de pe strada Vânători, aflat într-o stare bună de conservare, sunt înmormântate persoane decedate între anii 1848 (Feghea, fiica lui Șlomo) și 1889 (Dov, fiul lui Nusăm). Cu excepția pietrei funerare de la mormântul lui Haim Leib Waissman (decedat la 9 iulie 1870, la vârsta de 48 de ani), inscripționată cu litere latine, toate celelalte monumente funerare poartă inscripții în limba ebraică. Prin strădania Excelenței Sale Rabinul Elizer Glanz, a cercetătoarei Medy Goldenberg și a domnului Ștefan Andronache, o parte dintre numele gravate în piatră au fost identificate și descifrate. Tot în anul 2002, suprafața de 939 mp a cimitirului a fost împrejmuită cu un gard din prefabricate de beton, iar la intrare au fost montate porți metalice.

Pentru realizarea lucrărilor de reparare și renovare a proprietăților Comunității Evreiești din Tecuci, președintele Iancu Aizic a solicitat constant sprijin financiar și moral prin corespondență adresată evreilor originari din Tecuci, stabiliți în Israel sau în alte state, precum și prin articole publicate în ziarul „Viața Noastră” din Israel. Este de menționat că în consiliul de administrație al publicației se afla și Sofia Scorțaru Saar, originară din Tecuci.

Cu sprijinul familiei Elias (fiica lui Jak Goldenberg), care a contribuit financiar la confecționarea ușilor noi de la intrarea în sinagogă, și al domnului Avram Goldștein Goren, donator al sumei de 1.000 de dolari pentru renovarea interiorului lăcașului de cult, lucrările au fost finalizate în luna mai 2002.

Rezultatele obținute la Tecuci au atras atenția lui Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, care, în revista „Realitatea Evreiască”, nr. 150–151 din 22 octombrie / 15 noiembrie 2001, afirma: „Nici israelienii din Tecuci n-au stat cu mâinile în sân atunci când a fost vorba să repare cimitirul unde odihnesc cei dragi din orașul lor natal”.

(Daniel Bradea, ASPECTE DIN VIAȚA COMUNITĂȚII EVREILOR DIN TECUCI, Editura PIM, Iași, 2022)