Centenarul nașterii lui
Anton Cincu
În vederea aniversării centenarului nașterii „marelui donator al Tecuciului”, Anton Cincu, prin Decizia nr. 7 a Consiliului Comunal Tecuci din 28 septembrie 1930, a fost constituită o comisie specială pentru organizarea manifestărilor preconizate cu prilejul acestui eveniment. Din comisie au făcut parte primarul Gheorghe Casan și consilierii Nicolae Berha, Ioan Angelescu, Constantin Condrache și Dimitrie Balaban. În ședința din 17 martie 1931, edilul orașului a susținut o expunere privind
personalitatea celui aniversat:
,,Domnul primar
Gheorghe Casan ne-a făcut o expunere a activității publice a defunctului Anton
Cincu, primul primar al orașului Tecuci, precum și a diferitelor fapte de
interes general, donațiuni, binefaceri etc. făcute pentru orașul Tecuci, în
special, din care rezultă că defunctul a fost un mare iubitor de oameni și-a
pus multă muncă și interes pentru progresul orașului Tecuci.
Din bogata sa
activitate și deosebita sa filantropie se desprind mai ales următoarele:
A fost primul
primar ales al orașului Tecuci în anul 1864, depunând jurământ ca consilier la
29 august 1864.
În această
calitate a făcut:
I. Planul
orașului care a fost început în anul 1865 și terminat în 1866. Planul a fost
întocmit de inginerul Cristian Kertihy și verificat de alți trei ingineri.
Acest plan se găsește în arhiva comunei.
II. A făcut
multe multe lucrări edilitare, între care:
1-Exproprierea
pentru construirea Bulevardului Elisabeta și plantarea acestui bulevard, plătind
chiar o parte din terenurile expropriate din punga sa.
2 -Înființarea
unui spital pe care-l întreține mulți ani cu cheltuiala sa.
3-În urma
incendiului care distrusese toate prăvăliile din Strada Mare, îndeamnă și
reușește să reclădească cu bolte aproape tot ce se distrusese de incendiu.
4 – Conduce și
supraveghează construcția școlii de fete nr.1.
5 – Construiește
capela și casa de la cimitir.
6–Înființează
parcul de lângă cimitir, plantând 14.000 de copaci.
7 – Asanează
mahalaua Bulgari, astupând un braț al pârâului Tecucel, [care] producea o baltă
plină de miasme vătămătoare.
8–În calitate
de efor al Obștii Târgului, cedează cu asentimentul celorlalți obșteni moșia Târgului
cu veniturile ei, primăriei.
9–Expropriază
casele Radovici din piața principală, construiește foișorul și pavează piața.
10–Înființează
diferite dări și face șanțurile de delimitarea orașului de
11–Face primul
regulament pentru serviciul medical al târgului.
12 – Face
tranzacția cu dr. N. Lazarie și prin aceasta împiedică revânzarea moșiei
Pisera-Gropana donată de Teodor Săndulescu, plătind din averea sa prețul datorat doctorului Lazarie.
13–Înființează
două burse în străinătate pentru studiul medicinei și le acordă lui Constantin
Petrașc și Dimitrie Serea.
14 –
Înființează pompieria comunală.
15 –
Pietruiește mai multe străzi.
16 – Înființează
gardienii publici, cumpărând armele cu banii săi și contribuția cetățenilor.
17 –
Instalează 150 de fanare pentru iluminatul public.
18–Aliniază
ulița Focșanilor (strada Elena Doamna) și o pietruiește.
19 – Pavează
cu bolovani strada Ștefan cel Mare.
20 – Repară și
ajută bisericile Sf. Nicolae și Sf. Voievozi.
21 –
Înființează 3 școli primare.
22 – Înființează
Serv. Salubrității cu 6 oameni și 5 căruțe cu un cal.
23 – Face
piața Sf. Nicolae.
24 –Face trei
canale pentru scurgerea apelor din oraș, și anume: canalul Sf. Ilie, canalul
din fundătura Ghica Vodă și altul în strada Cuza Vodă.
A fost ales apoi ca membru în Consiliul
Comunal de la 1871 încoace de 11 ori. Ca consilier comunal, deputat și senator
ia parte activă la lucrările consiliului și în urma susținerilor și stăruințelor
sale se construiesc următoarele clădiri: localul poliției și al pompierilor, școala
nr. 3 de băieți și mixtă din Satu-Nou. Stăruie la aducerea regimentelor de
cavalerie, construirea cazărmilor, pavarea străzilor, etc.
De asemenea,
stăruie pentru înființarea gimnaziului și oferă în mod gratuit pentru doi ani,
casele din strada Bacău, astăzi proprietatea Mândru.
Din multele și
nenumăratele acte filantropice ale defunctului Anton Cincu nu vom aminti decât donațiunile ce le-a făcut
pentru orașul Tecuci și anume:
A donat trei
moșii comunei și anume: Cosmasca, Micleasca și Capoteasca.
A lăsat 200.000
lei pentru construcția Spitalului din Tecuci, sumă care împreună cu procentele
ei de la 1894 până la 1903, a servit la realizarea acestui spital ce-i poartă
numele.
Din toate acestea,
reiese fără îndoială dovada iubirii ce defunctul Anton Cincu a avut pentru
orașul Tecuci. Puține orașe se pot mândri cu asemenea cetățeni, astfel că este
o datorie pentru noi să proslăvim memoria acestui mare donator al Tecuciului și
să arătăm contemporanilor și urmașilor noștri că știm să venerăm și să prețuim
pe cei ce au dat spre binele obștesc contribuția prin muncă și avutul lor.
În urma
acestora, întreaga comisiune este de părere ca centenarul de la nașterea lui
Anton Cincu să fie sărbătorit și venerat în mod deosebit.
Domnii
consilieri Dimitrie Balaban și Constantin Condrache sunt de părere să se facă
de primărie un bust, care să fie așezat la intersecția Bulevardului cu strada
Carol.
Apoi, să se facă
un parastas în ziua de 9 noiembrie 1931 și să se tipărească o broșură festivă
în care să se arate personalitatea și faptele publice și de filantropie făcute
de Anton Cincu.
În urma mai
multor discuțiuni și propuneri, Comisiunea a fixat următorul program:
1 – Ziua de 9
noiembrie 1931, când se împlinesc o sută de ani de la nașterea lui Anton Cincu,
să fie comemorată printr-un serviciu religios la biserica Sf. Ioan, cu un
parastas oficiat de I.P.S. Episcopul Romanului, [împreună]
cu clerul orașului.
2 – Să se
ridice o statuie în bronz, statuie care să fie așezată sau la intersecția
Bulevardului Elisabeta cu strada Carol în piața actuală, sau să se construiască
o nouă piață în fața primăriei, la intersecția străzii Elena Doamna cu strada
Carol și strada 15 august 1916, dărâmându-se chioșcul de gazete.
3 – Să se
tipărească o broșură festivă prin care să se descrie personalitatea lui Anton
Cincu și faptele sale de filantropie.
4 – Consiliul
Comunal să autorizeze comisiunea de a fixa în amănunt programul manifestării,
precum și de a intra în tratative pentru a se putea cunoaște cheltuielile ce ar
necesita realizarea acestui program.
Pentru care
s-a încheiat prezentul proces-verbal, care va fi înaintat Consiliului Comunal,
ca rezultat al delegațiunii
ce ni s-a dat”[1].
În această
expunere susținută de primarul Gheorghe Casan se regăsesc informații preluate
de la Dimitrie Balaban — unele aspecte din activitatea lui Anton Cincu fiind
extrase din lucrarea Cartea
Donatorilor orașului Tecuci — și de la Gheorghe Ghițulescu, care,
prin adresa din 28 iunie 1930, a solicitat organizarea sărbătoririi
centenarului nașterii lui Anton Cincu. Această comunicare a constituit, totodată,
baza redactării broșurii festive,
publicată pe cheltuiala Consiliului Comunal. Un exemplar al acestei lucrări se
păstrează astăzi în fondurile Bibliotecii Academiei Române și, în urmă cu
câțiva ani, a generat vii polemici și acuzații de plagiat în presa tecuceană.
Referitor la broșura aniversară, istoricul
Ion T. Sion preciza în articolul Note
referitoare la familia Cincu: ,,Fiind o lucrare pro domo, autorul nu o semnează și exagerează exclusiv în laude, prezentând respectiva
familie în termeni apoteotici, prin care excede realitatea şi chiar bunul simţ,
prin nu puţinele inexactităţi ce frizează absurdul.
Neadevărurile constau în fapte şi realizări atribuite Cinculeştilor, dar care,
în realitate, ele sunt rezultatul strădaniei altor demnitari tecuceni”[2].
În
cele ce urmează, prezentăm câteva clarificări privind afirmațiile inexacte
cuprinse în expunerea primarului Gheorghe Casan referitoare la ,,diferitele fapte de
interes general, donațiuni, binefaceri etc. făcute pentru orașul Tecuci” de
către Anton Cincu, dar și în broșura 100 de ani de
la nașterea lui Anton Cincu, afirmații preluate ulterior de unii
autori în lucrările lor[3].
Nu este adevărat că ,,Vodă Mihai Cehan Racoviță, în anul 1764, a
închinat târgul Bisericei Profetul Samuel
din Focșani”. De fapt, locul domnesc din târgul Tecuci a fost închinat
Mănăstirii Proorocul Samoil din
Focșani la 25 februarie 1757[4].
În broșură se afirmă că ,,neamul Sultanei Nestor era ctitor al bisericii Săpunari din Focșani”, iar în alte lucrări se susține că Anton Cincu și soția sa, Sultana Cincu, ,,împreună au ctitorit Biserica Săpunari din Focșani”. Totuși, biserica ,,Săpunari” din Focșani a fost construită în anul 1783 de către breasla săpunarilor[5].
Nu
corespunde realității nici afirmația conform căreia Anton Cincu, ,,devenind o
personalitate importantă a orașului Tecuci
și un tânăr de viitor, este desemnat de județ ca reprezentant în Adunarea
Electivă a țării”. Numele deputaților aleși în Adunarea Electivă din
1858 pentru orașul și ținutul Tecuci au fost publicate în Monitorul Oficial al Moldovei
din 30 decembrie 1858: ,,prințul Nicolae Vogoride,
alegător primar, D. Iacovachi [alegător din] oraș, Panaite Balș și Dim. Iamandi, alegători direcți de ținut”[6].
Afirmația potrivit căreia
Anton Cincu, ,,în calitate de primar, a inițiat și întocmit planul orașului
împreună cu inginerul Cristian Kertihy”, nu este susținută de surse documentare.
La
7 iulie 1858, Departamentul Treburilor din Lăuntru de la Iași a apelat la
inginerul Mornand din Galați pentru a realiza un plan de sistematizare a
orașului, grav afectat de un incendiu devastator produs la 1 iulie același an[7]. În urma acestei solicitări, inginerul Mornand a elaborat
,,un plan de reamenajare urbanistică a centrului Tecuciului, ce fusese afectat
de marele incendiu din ziua de 1 iulie”[8].
Este
însă documentat faptul că, în 1865, primarul Anton Cincu a încheiat un contract
cu inginerul Teofil Iazlovschi pentru realizarea unui plan cadastral al
orașului[9].
Afirmația conform căreia Anton Cincu „este cel care a început construcția capelei
și casei de la cimitir”
nu are fundament documentar. Este eronată și inscripția din biserica Sfântul Ilie din cimitir, pusă
în anul 1974, care menționează: ,,Ziditu-sa
acest sfânt locaș în anul 1870 cu suma de 1000 galbeni austriaci donați prin
testament de negustorul Teodor Săndulescu Primăriei Tecuci, în acest scop spre
pomenirea lui”.
Inspirați
de această pisanie, în urmă cu câțiva ani, administratorii cimitirului Eternitatea din Tecuci au
amplasat un panou informativ pe care se poate citi că ,,biserica Sfântul Ilie a fost construită în 1870 prin donația filantropului
Teodor Săndulescu”.
În realitate, construcția bisericii a început în anul 1880, când Anton Cincu nu mai ocupa funcția de primar. În aprilie 1880, primarul orașului a informat protoiereul că autoritățile intenționează să ridice ,,o biserică cu temelie de piatră și zid de cărămidă... cu numele Sfântului Profetu Ilie”, în cimitirul nou înființat, solicitând sfințirea locului. Sfințirea lăcașului de cult a avut loc pe 6 iunie 1883, cu prilejul Sărbătorii Sfintei Treimi și a Iarmarocului Simsienilor[10].
Autorul anonim al broșurii afirmă:
,,În anul 1893 a murit subit la Arcachtor, în vârstă de numai 30 ani, fiul său
Ion. Vestea a lovit pe Anton Cincu ca un trăznet. A mai trăit câteva luni și
numai îngrijirile iubitei sale fiice, Maria Const. Mille, l-au mai ținut în viață.
De unde toată familia plecase veselă să petreacă vara la marginea mării, unde
marele muncitor avea nevoie să se odihnească, s-a întors în orașul său bătrân
frânt și o soră îndurerată aducând cu ei coșciugul cu rămășițele pământești ale
iubitului lor fiu și frate”.
În
realitate, decesul lui Ion (Iancu) Cincu a avut loc cu doi ani mai devreme. Fostul
deputat și cavaler al ordinului „Coroana României” a încetat din viață la Arcachon (Franţa), în
data de 9/21 Martie 1891, la vârsta de 32 de ani, fiind
înmormântat în cimitirul din Tecuci la 26 martie 1891[11].
La 28 iunie 1930, Gheorghe Ghițulescu propunea
primarului ridicarea
unui bust în cinstea lui Anton Cincu,
,,ilustru cetățean, fost primar, deputat, senator și mare donator al orașului,
acum când la 9 noiembrie 1931 se
împlinesc 100 de ani de la nașterea sa
și când s-ar putea sărbători și desveli acel bust, pe
una din cele mai frumoase străzi ale orașului”[12]. În
martie 1931, în numele Consiliului Bisericii Sfântul Ioan Botezătorul și al Epitropiei, s-a
solicitat autorităților locale cedarea ,,piedestalului de beton, din fața bulevardului, (colț cu
Tribunalul, făcut de Comitetul bustului
Tudor Pamfil) ca pe el să fie așezat bustul lui Anton Cincu, pe care ne obligăm
al turna noi cu fondul cel vom aduna de
la enoriași”[13].
[1] SJAN Galați, fond Primăria
orașului Tecuci, dosar nr. 14/1931, ff.
9-10; vezi și Ionel Necula, Uricar la poarta Moldovei de Jos, vol. X,
Editura Grapho Press, 2017, p. 42-48.
[2] ,,Observator T”, nr. 624,
15-24 ianuarie 2007.
[3] Vezi: Tase Dănăilă, Anton
Cincu – Omul și faptele sale, în ,,Tecuciul Cultural”, nr. 3, iunie 2006,
p. 3; Gheorghe Joghiu, Marii filantropi
din orașul Tecuci - Familia Cincu, Arhiepiscopia Dunării de Jos - Protoieria
Tecuci, 2020; Costel Crângan, O poveste cum nu se mai
găseşte. Primarul care a muncit 7 ani fără leafă şi a donat o avere ca să ridice
în oraş un spital modern, postat la 3.06.2015 pe adevărul.ro, https://adevarul.ro/stiri-locale/galati/o-poveste-cum-nu-se
mai-gaseste-primarul-care-a-1627454.html; Idem, Cum a lucrat un primar șapte
ani fără leafă. La sfârșitul mandatului, el a donat bani pentru construirea unui
spital, postat la 23.09.2016 pe adevărul.ro, https://adevarul.ro/stiri-locale/galati/cum-a-lucrat-un-primar-sapte-ani-fara-leafa-.
[4]Ștefan Andronache, Tecuciul
în documente și publicații, doc. 77 bis, pp. 94-96.
[5] Mădălina Stănescu, Contribuții
la istoricul bisericii ,,Sfântul Nicolae” din Tăbăcari, în ,,Cronica
Vrancei”, an XI, 2011, nr. 7, p. 74.
[6] Ștefan Andronache, Unirea Principatelor,
dezideratul vital și entuziast al tecucenilor, în ,,Tecuci, un ținut cu
vocația unirii”, Ed. Grapho Press, Tecuci, 2018, p. 32.
[8] Ibidem, doc. 291, p. 315;
doc. 292, p. 317.
[9] Ibidem, doc. 339, p.
360.
[10] Ibidem, doc. 424, p. 447; Ibidem, doc. 436, p. 458.
[11]
,,Lupta”, anul 8, nr. 1374, 27.03.1891,
p. 3.
[12] SJAN Galați, fond Primăria
orașului Tecuci, dosar nr. 14/1931, f. 1
[13] Ibidem, f. 4.
