Adevărul despre fondatorii Muzeului Comunal
,,Mihail Dimitriu” – Arheologie și Științe Naturale
din Tecuci. Spulberarea unui mit
Începem
cu placheta editată de Muzeul tecucean,
cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la actul donației lui Teodor Cincu, în care
se menționează: ,,Vestigiile arheologice și numismatice strânse de Constantin
Solomon, care au constituit patrimoniul Muzeului Regional Tecuci și au fost adăpostite,
în anul 1932, în localul Școlii Comerciale de Băieți, urmau să fie reunite cu colecțiile
private ale lui Mihail Dimitriu și Alexei Alexinschi pentru a pune bazele
,,Muzeului județean sau comunal”[1]. Din cauza spațiului nepotrivit
destinat acestui muzeu, ,,C. Solomon și M. Dimitriu l-au contactat și
îndemnat pe Teodor Cincu să doneze imobilul său din str. Carol nr.
În ,,Monografia orașului Tecuci”, se susține că în clădirea donată de Teodor Cincu s-a instalat
,,bogata colecție” a lui Mihail Dimitriu, precum și ,,exponatele
concepute de profesorul Constantin Solomon, de la Școala Comercială de Băieți.
Din acest moment, Muzeul Regional își încetează existența”[3].
Potrivit lucrării intitulată ,,Tecuci.
Ghid”, fondatorii ,,Muzeului Regional de Arheologie și Științele Naturii”
au fost ,,secretarul baroului local Mihai N. Dimitriu, un pasionat colecționar
și istoric autodidact, și Constantin Solomon, profesor la Școala Comercială,
istoric și cercetător literar. La baza tinerei instituții au stat înseși bogatele
colecții de fluturi ce au aparținut lui Mihai N. Dimitriu și Alexei Alexinschi,
entomolog de renume național, precum și vestigiile civilizației daco-romane adunate
cu pasiune de Constantin Solomon și expuse încă din 1931, la Școala Comercială
din localitate”[4].
Din
comunicatele și postările de pe pagina de facebook a Muzeului de istorie
,,Teodor Cincu” aflăm că ,,muzeul regional a fost realizat pe baza colecţiilor
lui C. Solomon, M. Dimitriu şi Al. Alexinschi şi a reprezentat cea mai frumoasă
operă culturală în localitate”[5]; instituția
a fost ,,înfiinţată în anul 1935, pe
baza colecţiilor particulare ale lui Constantin
Solomon, Mihail Dimitriu și ulterior Alexei
Alexinschi”[6]; ,,clădirea muzeului a
fost donată în anul 1935 de Teodor Cincu” etc. Menționăm că aceste informații
erau difuzate anual cu prilejul Zilei Muzeului, până în 2021.
Începând din acel an, sărbătoarea nu a mai fost organizată. Cei care au răspândit
aceste informații s-au bazat, în special, pe manuscrisul intitulat ,,Începuturile
muzeului regional din Tecuci”, care conține discursul rostit de Constantin
Solomon cu ocazia aniversării a 40 de ani de
la înființarea muzeului.
Totuși, cei care au consultat materialele
noastre referitoare la ,,Muzeul Comunal Mihail Dimitriu - Arheologie și Științe
Naturale” din Tecuci, publicate în ultimii ani, probabil au înțeles că fondatorii
acestui muzeu sunt Teodor Cincu, donatorul clădirii din str. Carol nr. 12, și
Mihail Dimitriu, care a pus la dispoziție colecțiile sale. În continuare, vom oferi o prezentare detaliată
a opiniei noastre, fundamentată pe documente.
1. Data de naștere a ,,Muzeului Comunal
Mihail Dimitriu - Arheologie și Științe Naturale” poate fi considerată 4
august 1934, conform celor două hotărâri
emise de Consiliul Comunal al orașului Tecuci în acea zi. Inițial, consilierii
au adoptat Decizia nr. 3, prin care s-a confirmat acceptarea donației imobilului
situat în strada Carol nr. 12, oferit de Teodor Cincu. Această donație fusese
anterior aprobată de primarul orașului prin Decizia nr. 6700 din 23 iulie 1934,
autentificată de Tribunalul Tecuci sub nr. 1122/934. În aceeași ședință, prin
ratificarea Deciziei nr. 126 din 13 iunie 1934, emisă de Comisia Interimară a
orașului Tecuci, s-a aprobat preluarea colecțiilor muzeului privat al lui Mihail
Dimitriu. Totodată, au fost aprobate cheltuielile necesare pentru redactarea actului
de transfer al muzeului de către Mihail Dimitriu către municipalitate. Aceste
cheltuieli urmau să fie suportate de primărie, conform derogării de la articolul
53, alineatul e, din Legea timbrării[7].
Menționăm
că, prin Decizia nr. 126 din 13 iunie 1934, Comisia Interimară a orașului Tecuci
a decis ca până la relocarea muzeului, acesta să funcționeze în imobilul
deținut de Mihail Dimitriu, fără plata chiriei și fără alte costuri de personal[8].
2.
După cum am arătat anterior, ,,Muzeul Comunal Mihail Dimitriu - Arheologie
și Științe Naturale” a preluat
numai colecțiile muzeului privat al lui Mihail Dimitriu. Conținutul acestora poate fi examinat cu
ajutorul documentului intitulat ,,Inventarul sumar al colecțiilor aflate în
Muzeul de Arheologie și Științe Naturale al D-lui M. Dimitriu din Tecuci”, întocmit
la data de 31 mai 1934[9].
Conform
acestui act, secția de arheologie deținea 116 vase de lut, 49 funduri de amfore
cu suporturi de fier, 36 picioare de pocale posnaniene, 11 râșnițe rotative
romane, 2 râșnițe primitive și altele.
Colecția
de numismatică[10]
avea peste 800 piese din argint și bronz, dintre care 130 piese de argint și 48
de bronz romane și grecești, ,,provenind din stațiunile antice în legătură
cu județul Tecuci”. De asemenea, aceasta mai cuprindea 160 de medalii comemorative
și diverse monezi vechi și noi.
În ceea ce privește paleontologia[11], menționăm existența a 320 de piese ce ilustrează fauna din perioada Pliocen[12] și Pleistocen[13]. Secția de entomologie[14] se distingea prin numărul impresionant de piese, printre care enumerăm: 7000 de exemplare de lepidoptere, studiate de către profesorul Alexandru Alexinschi, împreună cu Alexandru Caragea și profesorul biolog baron C. Hurmuzache din Cernăuți; 7200 de exemplare de coleoptere, reprezentând 53 de familii cu peste 1400 de specii, cercetate și determinate de către Mihail Dimitriu, cu sprijinul lui M. Ieniștea, entomolog din București; 10.000 de exemplare de coleoptere conservate și pregătite pentru determinare, alături de câteva sute de exemplare de diptere, ortoptere, nevroptere, și altele. La finalul inventarului se specifică că biblioteca și lucrările necesare studiilor de specialitate, precum și colecția de monede de aur, nu au fost incluse în inventar și nu au făcut obiectul cesiunii[15].
3. Așa cum reiese din documentele
de arhivă, nu există informații care să ateste vreo contribuție a
profesorului Constantin Solomon la înființarea muzeului.
În
corespondența oficială purtată în perioada 1932-1934 între Mihail Dimitriu și
Primăria orașului Tecuci, precum și în schimbul de adrese dintre Primăria orașului
Tecuci, Prefectura Județului Tecuci și Ministerul Instrucției Publice, Cultelor
și Artelor, numele lui Constantin Solomon apare o singură dată. Acesta este
menționat în adresa nr. 51015/6215/932 expediată Prefecturii județului Tecuci,
în care Ministerul insista asupra găzduirii muzeului la Școala de Comerț, sub
conducerea lui Constantin Solomon, avându-l pe Mihail Dimitriu în rolul de ajutor
și custode[16]. Cu toate acestea, propunerea Ministerului a fost
ignorată de către Primăria orașului Tecuci, care a preferat să ofere lui Mihail
Dimitriu postul de director al Muzeului în schimbul colecțiilor, alături de
plata unei rente viagere lunare de 6000 de lei. În eventualitatea încetării din
viață a lui Dimitriu, renta urma să fie acordată soției sale, Esmeralda M.
Dimitriu, pe toată durata vieții, în cuantumul de 3000 de lei[17].
Numele lui Constantin Solomon nu apare nici în documentele ulterioare datei
înființării muzeului. În ,,Darea de seamă
pe anii 1936-1937 a Ligii Culturale, Secțiunea Tecuci”, sunt consemnate
impresiile personalităților care au vizitat muzeul la data de 21 noiembrie 1935.
Dr. C. Angelescu, Ministrul Educației Naționale, remarca: ,,Am rămas profund
impresionat de cele ce am văzut: muncă, devotament și inteligență cu care s-a alcătuit
această instituțiune, merită cel mai mare elogiu, iar omul care a contribuit
la adunarea acestui tezaur merită întreaga noastră admirație”. Profesorul
Dimitrie Gusti adresa ,,cele mai vii felicitări excepționalului organizator
și creator al muzeului cu care se poate mândri orașul Tecuci”. La rândul său, Ion Simionescu
își exprima aprecierea ,,pentru munca cu care s-a adunat atâta variată bogăție
științifică”, iar profesorul Traian Săvulescu își arăta ,,toată admirația
pentru munca și disciplina științifică a D-lui Dimitriu”[18].
Nicolae Conduratu, președintele Căminului Cultural ,,Calistrat Hogaş”, a adresat
la data de 5 mai 1947 un memoriu Primăriei orașului Tecuci, solicitând preluarea
,,Fundației Cincu” cu muzeul și biblioteca aferente. Se observă că, printre personalitățile
enumerate ca având contribuții la
,,nașterea” acestor instituții de cultură, numele lui Constantin Solomon lipsește.
În memoriu se menționa: ,,Domnule Primar, Muzeul și Biblioteca orașului, născute din dorința și sudoarea unor
tecuceni de vrednică aducere aminte, Teodor Cincu, Mihail Dimitriu și Vasile
Radu, lâncezesc de aproape trei ani în uitare și părăsire. Căminul nostru
cu tot sfatul său de conducere, compus din profesori, preoți, institutori,
avocați, medici, comercianți și cetățeni
de frunte, înțelegând că orice întârziere în acțiunea de valorificare spirituală
a Muzeului și Bibliotecii este un păcat de neiertat, cu onoare se oferă
interesului obștesc și vă roagă insistent ca, pentru cinstirea memoriei celor
amintiți, pentru valorificarea și îmbogățirea instituției menționate, să i se
cedeze direcția, conducerea și restaurarea în drepturile sale a Muzeului și
Bibliotecii Comunale”[19].
*
4. În niciuna dintre
relatările ziarelor din acea vreme nu am găsit informații care să sugereze că profesorul
Constantin Solomon ar fi avut vreun rol în înființarea muzeului.
La începutul lunii martie 1935, ziarul ,,Curierul Tecuciului” anunța că ,,în localul Fundației culturale Teodor și Maria Cincu s-a început și este pe sfârșite instalarea Muzeului Comunal Mihail Dimitriu – Arheologie și Științe Naturale, marea și bogata colecție a distinsului și neobositului colecționar Mihail Dimitriu din Tecuci, dăruită comunei cu contractul nr. 1823/1934, de către creatorul și proprietarul ei”[20]. Pe lângă această colecție, muzeul expunea și ,,diferite pietre și cruci de piatră cu inscripțiuni vechi, ridicate de pe la bisericile din oraș și județ”[21].
În
articolul intitulat ,,Un muzeu arheologic și de științe naturale la Tecuci”,
publicat în ziarul ,,Dimineața” pe 3 mai 1935, se subliniază că Muzeul ,,Mihail
Dumitriu” reprezintă ,,o înfăptuire de mare valoare etnologică și
științifică. A fost fondat și organizat de directorul său de astăzi, domnul Mihail
Dumitriu. O muncă discretă, tăcută, permanentă sub îndemnul iubirii față de
trecutul depărtat. Este o operă temeinică de colecționare a lucrurilor rare, a
tot ce ochii știu să vadă și să scormonească într-o viață întreagă neîntrerupt”[22].
În
același ziar, la data de 24 martie 1936, într-un alt material dedicat muzeului
tecucean, Mihail Dimitriu este din nou menționat drept ,,creatorul și organizatorul
muzeului”[23].
Profesorul
universitar I0n Simionescu scria despre muzeu la începutul lunii mai 1936, în ziarul ,,Universul”, astfel: ,,În
Tecuci, s-a înjghebat de curând un prea frumos şi sistematic muzeu regional.
Pentru înfăptuirea lui s-a întâlnit patima de colecţionar a d-lui Dimitriu, secretar
la Baroul avocaţilor, cu unul din rarele gesturi de danie, care se mai înregistrează
azi, nu însă din partea celor îmbogăţiţi peste noapte ci tot din partea
bogătaşilor de ieri, cu mai multă omenie. Domnul Cincu a dăruit oraşului o casă
încăpătoare, în care primăria, înţelegătoare de însemnătatea faptului, a
instalat muzeul format din colecţiunile adunate cu sârg dar mai ales cu jertfă
de osteneală şi bani, ale d-lui Dimitriu... S-a săvârşit astfel tipul unui
muzeu regional modest, înjghebat cu multă grijă şi mai ales pricepere. Ceva
asemenea nu se întâlneşte nici în oraşele mai mari”[24].
5. Pe de altă parte,
din unele relatări aflăm, că Muzeul Regional, care era amenajat în localul
Școlii Comerciale, a funcționat în
continuare ani buni, contrar celor care susțineau că și-a încetat existența
în momentul înființării Muzeului Comunal. Spre exemplu, I0n Simionescu scria la
începutul lunii mai 1936, în ziarul ,,Universul”, următoarele: ,,De altfel
mai există în Tecuci o colecţie de obiecte adunate tot de la Poiana. Cu toată
dorinţa vie ce am avut-o, în vreo 2 rânduri, să o văd, nu mi-a fost cu
putinţă. Din diferite împrejurări, n-am putut întâlni pe stăpânul ei, dl. prof.
Solomon, directorul şcoalei comerciale. Tot în Tecuci, s-a mai găsit şi un profesor
de ştiinţe naturale de la liceu, dl. A. Alexinschi, care îşi cheltuieşte vremea
liberă şi banii, adunând fluturi şi alte insecte, contribuind la cunoaşterea faunei
locale şi prin lucrări tipărite de Academia Română. Astfel, în liniştitul
Tecuci, cu străzile fără ţipenie de om în zilele de sărbătoare, am găsit opere
săvârşite numai din dragoste pentru ştiinţă” [25].
În același ziar, se relata că în iulie 1936, absolvenții promoției 1926 ai Școlii Normale, cu ocazia sărbătorii organizate la Tecuci, ,,au vizitat muzeul Mihail Dimitriu şi muzeul arheologic al d-lui prof. Solomon”[26].
Tot în 1936, Al.
Tzigara-Samurcaș, menționează că colecțiile
,,de obiecte preistorice și romane” adunate de Constantin Solomon se găseau
Muzeul Regional[27].
De asemenea, Ion Simionescu a relatat, în 1939 și 1941, în revista ,,Natura”,
atât despre existența ,,în casa boierească,
donația Cincu… a unuia dintre cele mai frumoase muzee regionale din țară”,
cât și despre faptul că ,,bogata colecțiune
arheologică și paleontologică” a
profesorului Constantin Solomon ,,este
adăpostită la Liceul Comercial din Tecuci”[28].
În unele
lucrări se amintește că, în cele din urmă, ,,obiectele preistorice”
adunate de Constantin Solomon ar fi intrat în patrimoniul Muzeului Comunal,
fără a preciza momentul exact[29].
Așadar, având în vedere
informațiile contradictorii despre cine a înființat Muzeul Comunal ,,Mihail Dimitriu”
- Arheologie și Științe Naturale din Tecuci, este important să clarificăm acest
aspect. Contrar afirmațiilor anterioare răspândite în diverse lucrări, Constantin
Solomon și Alexei Alexinschi nu au avut un rol direct în înființarea muzeului. Fondatorii
adevărați au fost Teodor Cincu și Mihail Dimitriu, conform documentelor
oficiale din 1934. Prin urmare, este obligatoriu să reconsiderăm contribuțiile
celor implicați, cu scopul de a corecta înțelegerea istorică a Muzeului tecucean.
[1] Muzeul orașului Tecuci (1934-2014).
80 de ani de la actul donației lui Teodor Cincu, editor Doru Parascan,
Editura GraphoPress, Tecuci, 2014, p. 4-5; Muzeul Mixt Tecuci la 75 ani de existență
(1934-2009), pliant editat de Muzeul Mixt Tecuci, sept. - oct. 2009, p. 2.
[2] Ibidem, p. 5
[3] Ștefan Andronache, Așezăminte
de cultură la Tecuci, în ,,Monografia orașului Tecuci”, coord. Șt. Andronache, Ed. Geneze, Galați, 1999, p. 340.
[4] Ștefan Andronache,Tecuci.
Evenimente, monumente, instituții, personalități, publicații. Ghid, Ed. revizuită
și adăugită, Biblioteca Municipală ,,Șt. Petică” Tecuci, 2001, p. 139-140.
[5] Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” aniversează
sâmbătă, 21 noiembrie, 85 ani de activitate neîntreruptă, postat pe ,,Ziarul
tecucean”, la data de 16 noiembrie 2020, https://ziarultecuce-
an. com/2020/11/16/ziua-muzeului-tecucean/.
[6] Restitutio Constantin Solomon, editorii coord. Daniela Alecsă, Daniel Dojan, Paul Ciobotaru, Editura Pim, Iași, 2021, p. 5; vezi și postarea de pe pagina de facebook a muzeului, din 16.11.2021,https://www.facebook.com/muzeuldeistorietecuci/posts/pfbid0228bX8naPhCTMBjUgdsdK5PWkcNtdk2smJCyghy47nHwSNAKKGvfscCjbVmbwQ3Y3l.
[7] SJAN Galați, fond Primăria
orașului Tecuci, dosar nr. 14/1933, f. 41-41v.
[8] Ibidem, f. 35, 35v.
[9] Ibidem, f. 29-30.
[10] Numismatica este disciplina auxiliară
a istoriei care se ocupă cu studiul monedelor și medaliilor (vechi).
[11] Paleontologia este știința care se
ocupă cu studiul complex al organismelor fosile animale și vegetale.
[12] Pliocenul este
epoca
superioară a neogenului, reprezentat în partea de vest a Europei, prin depozite
marine, iar
în cea de est prin depozite lacustre și uneori prin zăcăminte de cărbuni și petrol.
[13] Pleistocenul reprezintă prima epocă a
cuaternarului, în care s-au extins hominizii, omul de Neanderthal și omul modern, și în care s- au produs glaciațiuni.
[14] Entomologia este o ramură zoologiei
care se ocupă cu studiul insectelor.
[15] SJAN Galați, fond Primăria orașului Tecuci, dosar nr. 14/1933, f. 30. Conform inventarului din 28 septembrie 1932, toate piesele înregistrate în muzeu proveneau din orașul și județul Tecuci, cu excepția pieselor de mineralogie și numismatică, care includeau doar piese antice (Ibidem, f. 16.).
[16] SJAN Galați, fond Primăria orașului
Tecuci, dosar nr. 14/1933, f. 6.
[17] Ibidem, f. 35, 35v.
[18] Viorel Burlacu, 86 de ani de muzeografie, postat pe pagina sa de facebook, la data de 20 noiembrie 2021, https://www.face book.com/viorel.burlacu.37/posts/pfbid0TQxbnHk4yvfcdo
[19] Monografia orașului Tecuci...,, p. 328.
[20],,Curierul Tecuciului”, an I,
nr. 3, 1 martie 1935, p. 1.
[21]. Monografia orașului Tecuci...,
p. 340; ,,Curierul Tecuciului”,
[22]H. E., Un muzeu arheologic și
de științe naturale la Tecuci, în ,,Dimineața”, anul 31, nr. 10182, 3.05.1935,
p. 7.
[23] H. E. Un muzeu care așteaptă să fie inaugurat. După un an de la instalare muzeul ,,Mihail Dimitriu stă cu porțile închise, în ,,Dimineața”, anul 32 , nr. 10506, 24 martie 1936, p. 9. În articolul însoțit de o fotografie a clădirii donate de Teodor Cincu se face și o prezentare a muzeului: ,,El conţine elemente de documentare regională, ce pot fi consultate cu folos de oamenii de ştiinţă, de intelectuali, de elevi ai şcolilor secundare ca şi de toţi acei ce manifestă interes pentru valorile trecutului depărtat. În vitrine, rafturi și pe planşe, se găsesc rânduite piese arheologice; vase, figurine, etc. din ceramică neolitică, getică, celto-romană şi greacă, provenite din stațiunile: Poiana , Cornii de Jos, Cornii de Sus, Vultureni, Gohor, Braniște, Cosițeni, Corcioveni, Brăhășești -Chilii, Tălpigi, Slobozia-Băneasa, Navrila-Scărișoara, Bucești, Tecuci – oraș s.a. Se mai găsesc instrumente şi arme de os, unelte casnice şi de război, din fier, bronz, os, etc. Muzeul mai conţine piese de paleontologie: fragmente de animale preistorice, de mamut, cămile, cerbi, cai, boi, urşi, etc. Cele mai importante piese au fost determinate şi studiate de domnul Ion Simionescu, profesor universitar, în laboratorul de paleontologie de pe lângă Universitatea din București. Secţia de numismatică numără peste două mii de monete antice şi mai noi, precum şi multe medalii comemorative. Din mineralogie se află în muzeu; quarţuri, galene, pirite, calcite, opaluri, calcaruri etc. În alte vitrine şi saltare sunt expuse — perfect conservate — circa 15.000 exemplare de lepidoptere, coleoptere, diptere, ortoptere etc., fauna judeţului nostru. Lepidopterele, în număr de aproape şapte mii au fost studiate de d. A. Alexinschi, profesor la Liceul „D. A. Sturdza”, cu concursul d-lor Al. Caragea, specialist și baron C. Hurmuzachi, profesor la Universitatea din Cernăuți. Din colioptere, 1.300 au fost studiate și determinate de d. M. Dimitriu, ajutat de d. M. Ieniştea, entomolog. O lucrare de mare importanţă mai este harta stratigrafică a subsolului oraşului Tecuci, pană la 132 metri adâncime, din partea dispre sud-vest, ce conţine 51 eprubete, aranjate după metraj, cu elemente organice si vegetale, lucrare executată de dl. Dimitriu, cu prilejul sondării puţurilor arteziene la Tecuci. Valoarea deosebită a colecţiunilor enumerate mai sus, stă în faptul că ele provin numai din regiunea judeţului nostru”.
[24] I. Simionescu, Tecuci,
în ,,Universul”, anul 53, nr. 124, 7 mai 1936, p. 1
[25] Ibidem, p. 1
[26] ,,Universul”, anul 53,
nr. 204, 26 iulie 1936, p. 12.
[27].Al. Tzigara-Samurcaș, Muzeografie
Românească, București, 1936, p. 228.
[28] ,,Natura”, an XXVIII, nr. 5, 15
mai 1939, p. 232; ,,Natura”, an XXX, nr. 4, aprilie 1941, p. 179
[29]. Muzeul orașului Tecuci (1934-2014).
80 de ani de la actul donației lui Teodor Cincu, editor Doru Parascan,
Editura Grapho Press, Tecuci, 2014, p. 5.
