Ocuparea eroică a Budapestei la 3 august 1919:
Cavaleriștii tecuceni și momentul lor de glorie
Motivele legate atât de propagandă, cât și de
conjunctura istorică au condus la subestimarea importanței războiului
româno-maghiar din 1919. Mai mult, până la publicarea lucrării noastre din
2017, tecucenii – și nu numai ei – nici măcar nu erau conștienți de rolul
crucial jucat de Brigada 4 Roșiori Tecuci, formată din Regimentele 6 și 11
Roșiori, în timpul acestui conflict.
Fără îndoială, momentul de glorie al cavaleriștilor
tecuceni l-a constituit ocuparea Budapestei în seara zilei de 3 august 1919.
Conform relatării lui Iuliu Mezei Câmpeanu, intrarea trupelor române în
Budapesta a avut loc după ora 19:00, când „generalul Rusescu primeşte
defilarea trupelor la intrarea lor în Budapesta. Bravura eroului general, care
a ocupat capitala maghiară numai cu trei escadroane de roşiori, va fi înscrisă
cu slove de aur în istoria neamului românesc”.
A doua zi, la ora 8 dimineața, generalul Gheorghe
Rusescu consemna în jurnalul de operații al Brigăzii 4 Roșiori Tecuci:
„Forțele cu care sunt în oraș sunt: 3 escadroane cu
două grupuri de mitraliere – Regimentul 6 Roșiori și o secție A.C. [Artilerie
Călăreață]. Încă de ieri dimineață, 3 august, toate comunicațiile spre Budapesta
au fost interceptate... Populația este liniștită, binevoitoare sosirii noastre.
Ne-au primit cu aclamație, cu ‘bine ați venit’, ‘Trăiască România’... Actul
istoric de intrare a Armatei Române în Budapesta va rămâne, căci, chiar dacă
voi primi ordin de retragere, voi primi defilarea detașamentului ce am în fața
Parlamentului Ungar”.
După ce a fost înlăturat de la comanda Brigăzii 4
Roșiori, pentru că a intrat în Budapesta fără ordin, generalul Gheorghe Rusescu
s-a întors în țară și, pe 6 august 1919, aflat în gara din Arad, a oferit
pentru ziarul „Românul” următoarele informații referitoare la intrarea
armatei române în Budapesta:
„Dintre trupele române, care înconjuraseră Budapesta,
prima unitate care și-a făcut intrarea în oraș, la 3 august, a fost Brigada 4
de cavalerie [corect: Brigada 4 Roșiori – ad.n.], sub comanda
domnului general Rusescu. Înainte de a intra în Budapesta, această brigadă a
fost întâmpinată de o delegație a guvernului Peidl, care a cerut ca armata
română să nu intre în oraș. Generalul comandant a răspuns că, la cea mai mică
rezistență, va bombarda capitala. La orele 4 și 30 de minute, unitățile
Brigăzii 4 Roșiori, de-a lungul străzii Ulloi, au pătruns în centrul
Budapestei... După ce domnul general Rusescu intrase cu trupele sale în Budapesta,
guvernul maghiar, prin președintele său, domnul Peidl, l-a invitat la un
consiliu de miniștri. Domnul general și-a așezat întâi trupele în poziție de
atac, apoi s-a dus cu automobilul la Consiliul de Miniștri. Acolo, guvernul
socialist i-a cerut din nou ca trupele române să părăsească Budapesta. Domnul
general însă, conform ordinului ce avea, a refuzat categoric să mai stea de
vorbă asupra acestei chestiuni și a cerut ca imediat să i se pună la dispoziție
cazarma Josef și altele. La intrarea trupelor române, un imens public asista pe
străzi și arunca flori în calea oștirii care i-a adus libertatea. Domnul
general Rusescu ne mai spune că, în 3 august, a fost dezarmat complet întreg
Corpul I din Armata Roșie maghiară la Cegled. Armele au fost depuse în fața
Brigăzii 4 Roșiori. S-au capturat artilerie, enorme cantități de muniție și
altele”.
Astfel, ironia sorții a făcut ca, „printr-un act
temerar” al generalului Gheorghe Rusescu, Budapesta să fie ocupată cu doar
trei escadroane, în ciuda faptului că, așa cum menționează într-un raport
generalul Constantin Cristescu, „dușmanul ne-a amenințat totdeauna că ne va
ocupa capitala numai cu un escadron de honvezi”.
La finalul acestor evocări, prezentăm povestea
fotografiei în care a fost imortalizat generalul Gheorghe Rusescu.
Iuliu I. Mezei Câmpeanu relatează că, după întâlnirea
cu oficialitățile maghiare, generalul Rusescu a plecat la Buda pentru a
inspecta un depozit de armament. Pe traseu, mașina a avut o defecțiune și, până
când aceasta a fost remediată, generalul avea să fie fotografiat pe arcadele
din Buda (Halaszbastya), cu privirea îndreptată spre Parlamentul Ungar. De pe
această fotografie, generalul Rusescu a făcut mai multe reproduceri, care au
fost dăruite camarazilor săi, la 3 august 1920.
Pe fotografia respectivă, generalul Gheorghe Rusescu a
notat: „Eroilor din al 6-lea și al 11-lea [Regiment de] Roșiori, cu care
Brigada IV Roșiori a cucerit acest oraș, și primul regiment și-a luat
cantonarea de ocupare în Budapesta în seara zilei de 3 august 1919”.
Pentru faptele lor de eroism săvârșite în timpul
campaniei militare din Ungaria, Regimentele 6 și 11 Roșiori Tecuci au fost
distinse cu ordinul „Steaua României” cu spade, clasa a V-a. De
asemenea, la întoarcerea în Tecuci, autoritățile și populația i-au întâmpinat „cu
o deosebită măreție” pe bravii cavaleriști ai Brigăzii 4 Roșiori.
Astfel, povestea acestor viteji tecuceni rămâne adânc
înrădăcinată în memoria noastră colectivă. Războiul româno-maghiar din 1919 nu
poate fi uitat, iar Brigada 4 Roșiori Tecuci și-a câștigat un loc de cinste în
paginile glorioase ale istoriei neamului nostru. O amintire care trebuie să fie
întreținută și cinstită, atât de noi, cei de astăzi, cât și de generațiile
viitoare, deoarece, în lumina amintirii lor, vedem strălucind curajul și
devotamentul eroilor care au adus demnitate și cinste României.
Daniel Bradea
(fragment din Tecuci,
file de istorie, vol. III, Editura StudIS, Iași, 2021)
